Rate lesesti

In cadrul acestui album voi incerca sa prezint ratele lesesti si din punct de vedere anatomic si fiziologic , cu toate caracterele pe care le prezinta aceasta specie
(Informatiile prezentate in acest album sunt preluate din cartile de specialitate pe care le detin ,dupa net si poze realizate in propria ograda)



Clasificare științifică
Regn: Animalia
Încrengătură: Chordata
Clasă: Aves
Subclasă: Neornithes
Infraclasă: Neognathae
Supraordin: Galloanserae
Ordin: Anseriformes
Familie: Anatidae
Gen: Cairina
Specie: C. moschata
Nume binomial
Cairina moschata
(Linnaeus, 1758)
modifică
Rața leșească este o specie de rață care nu se înrudește cu rața sălbatică (cele cu capul verde).

În ciuda numelui ei (leșesc=polonez, de Lech), această specie provine din Mexic. Este o rață de tip greu: femela poate avea 3-4 kg, iar masculul 5-6 kg. În jurul anului 1600 a fost domesticită pe scară largă în Europa.

Rața leșească are ca specific noduli roșii în jurul ochiului. Dintre păsările de curte, la aceasta rață clocitul durează cel mai mult 5 săptămâni. Se împerechează de trei ori pe an, depunând 150 de ouă pe sezon (martie - august). Aceasta este o rață care nu măcăne, emițând niste sunete asemănătoare sâsâitului. Când sunt amenințate sau se împerechează, acestea dau din cap și din coadă.


Rata leseasca
Rata leseasca este originara din America de Sud (Brazilia şi Paraguay), unde trăieşte in cârduri, pe ape împrejmuite de păduri.

A fost introdusa in Europa după descoperirea noului continent şi creşterea ei s-a făcut la început cu scop decorativ. A fost admisa in standard in anul 1904.

Rata leseasca prezintă mai multe varietăţi : neagra, alba, maro, galbena, roşcata, gri, albăstruie etc. Cu toate ca greutatea corporala medie a femelelor este de numai 2—3 kg, datorita greutăţii deosebit de mari a masculilor, care la maturitate, fără a fi îngrăşaţi cântăresc 5—6 kg, rasa Leşească este trecuta in categoria raselor grele.



Importanţa economică a acestei ratei lesesti este data in special de calitatea deosebita a produşilor obţinuţi prin încrucişări cu alte rase de raţe ; produşii sunt in general infecunzi. Ei se îngraşă uşor caracterizându-se prin ficat mare si carne de calitate superioara.

Producţia de ouă este de 60—80 ouă cu greutatea unui ou de 70-85 g, cu coaja alb-gălbuie, uneori cu nuanţa albastra-verzuie.

Ratele din aceasta rasa au instinctul de clocire dezvoltat. Procentul de fecunditate in general este ridicat. Durata incubaţiei este de 33— 35 zile, deci cu 6—7 zile mai mult decât la celelalte rase de raţe. Păsările adulte zboară relativ uşor şi de obicei dorm in copaci sau pe stinghii. Ele pot fi crescute foarte bine si in lipsa suprafeţelor de apa.

Caractere de exterior: capul cu fruntea lunga şi lata, ciocul mijlociu ca mărime de culoare neagra. Pe faţă, in jurul ochilor si pe frunte prezintă o regiune golaşă, acoperită cu excrescenţe de culoare roşie, porţiune ce formează aşa numita masca. Trunchiul este lung si purtat orizontal. Spinarea lunga, pieptul musculos, abdomenul mijlociu ca dezvoltare. Aripile lungi, cu oglinda. Picioarele puternice de culoare galben-brun. Culoarea penajului la varietatea neagră are luciu metalic-verzui cu capul pieptului pătat cu alb.

Când păsările din aceasta rasă se irita, penele de pe partea posterioara a capului si gâtului se ridica formând un fel de coama. Emit un sunet caracteristic, care se aseamănă cu un pufăit răguşit, motiv pentru care aceasta rasa se mai numeşte si muta.